• radu

Cum sa iti (re)gasesti motivatia


Femeie cu gluga peste cap, care se sprijina de o balustrada si priveste hotarata, intens

Motivatia - focul mistic care arde in noi cu intensitatea a o mie de sori si care, la nevoie, ne da puterea sa rasturnam munti sau sa secam oceane! Resursa miraculoasa cu ajutorul careia putem muta pana si Pamantul din loc! Stati asa - de fapt resursa aia, zicea Arhimede ca e o parghie suficient de mare, nu motivatia... Hmm... Dar daca va dau o parghie imensa, care poate muta Pamantul, dar nu si motivatia sa apasati pe ea, nu e parghia degeaba? Vedeti ca tot la motivatie ajungem? Numai ca desi suna foarte bine, "focul mistic" nu ne consuma, din pacate, pe prea multi dintre noi. Ba inca, majoritatea ne putem considera norocosi, daca, la o introspectiva mai atenta, gasim inauntrul nostru cativa taciuni arzand mocnit... Si asta pentru ca, la fel cum in natura, se intampla foarte rar ca traznetul sa loveasca si sa aprinda un copac, nici motivatia nu apare de la sine. Trebuie cautata sau creata scanteia care sa-i dea viata si apoi ingrijita pana prinde putere si devine o valvataie. Asa ca haideti sa le luam pe rand si sa vedem cum facem sa apara motivatia. Apoi putem sa ne uitam si dupa parghie...


Sursa motivatiei

Lipsa de motivatie si apatia generala sunt printre cele mai des invocate scuze pentru inactiune. "Nu fac pentru ca nu sunt motivat/a", "N-am chef", "Mi-e lene" - toate sunt manifestari ale aceleiasi cauze. In ultimii ani, de cand m-am apucat de coaching, am intalnit o gramada de cazuri de clienti si prieteni care ziceau ca nu-si gasesc motivatia si imi cereau sa-i motivez. Din pacate, treaba asta cu motivarea altora nu e la fel de usoara cum este sa creezi un program de antrenament. Si nu pentru ca ultima parte ar fi asa usoara. Ci pentru ca sursa principala si cea mai puternica de motivatie a fiecaruia, este in interior. A motiva pe cineva din exterior devine, in aceasta situatie, echivalentul la a porni focul in semineu, intr-o casa in care tu nu poti intra. Nu zic ca e imposibil, dar trebuie sa fii un mare guru sau poate un magician, ca sa reusesti sa faci asta. Iar eu sunt doar antrenor de fitness si blogger, momentan.



Motivatia adevarata, reala, pura nu poate fi gasita in afara, ci vine intotdeauna din interior.

Asa ca, cei care-mi cereti sa va reaprind flacara launtrica - trebuie sa intelegeti ca oricate citate inspirationale si afirmatii pozitive v-as ganguri eu la urechiuse, ele nu ar rezolva mare lucru. Cel mult v-ar da un imbold de 20-30 de secunde, cat sa va tina prima serie de genuflexiuni.

Nu pot insa trece mai departe fara sa mentionez ca cunosc totusi o tehnica de motivare exterioara, ceva mai puternica si usor de implementat, care ar putea functiona: Tot ce trebuie sa faceti este sa-mi trimiteti banii stransi pentru concediu sau pe care planuiti sa-i cheltuiti vara aceasta. Apoi stabilim impreuna un program nutritional si de antrenament, iar daca sariti vreo zi de sala sau va indopati la vreo masa, imi cumpar turta dulce si alte dulciulete de toate economiile voastre! Suficient de motivant? (Cine vrea sa incerce abordarea asta, stiti cum sa ma gasiti.) Iar restul, cei carora nu va e frica sa faceti putina introspectie si nici lene sa lucrati cu voi, haideti sa vedem daca pot sa va dau niste cremene, sau o bricheta ceva.

Definitia motivatiei

Ce este de fapt motivatia? Daca va ganditi ca un montaj epic de antrenament sau un poster cool, cu un fizic intimidant si cateva vorbe de duh tiparite pe el, sa stiti ca e rece. Mai incercati.

Atunci poate sa ii arati nenorocitului/nenorocitei care te-a parasit ca a facut greseala vietii lui/ei si ce partida buna a pierdut? Mai aproape, dar tot departe... Sa moara dusmanii! Sa-i zdrobesti, sa-i vezi cum fug din fata ta si .. Da, sigur, te cheama Conan?

Ok, ok, nu va mai tin. La prima vedere, definitia motivatiei e simpla: cat de mult iti doresti ceva, versus cat de greu ti se pare ca este sa-l obtii. Insa in spate, motivatia are o serie de interactiuni complexe, intre diferite regiuni ale creierului. Ele sunt necesare pentru a decide rezultatul raportului dintre Beneficiu (Recompensa) si Cost (Efort), in functie de starea fiziologica de moment a individului, conditiile exterioare si experientele lui anterioare. (1)

Daca formula pare putin complicata, este deoarece in general procesele cognitive sunt complexe. Motivatia nu face exceptie, dar asta nu inseamna ca ar trebui sa fie la fel de complicat si de inteles. O sa va ajut cu un exemplu: Sa zicem ca e marti si vrei sa mergi la sala. Daca crezi ca sala te ajuta sa fii mai sanatos si e la 2 pasi de casa, sunt sanse mari sa ajungi. (Recompensa rezonabila, efort mic.) Daca antrenamentele cu greutati sunt nirvana ta, o sa mergi cu siguranta, chiar daca o sa stai blocat in trafic 40 de minute pana acolo. (Recompensa mare, efort considerabil.) Daca e marti 13 si ploua cu galeata, te mai gandesti. (Conditii exterioare improprii) Daca esti bolnav, stresat, flamand sau toate la un loc iar scad sansele. (Stare fiziologica suboptima.) Daca te-ai mai dus si-n alte dati bolnav, ranit, nemancat si pe ploaie dar la final te-ai simtit bine, cresc sansele sa te duci. (Experiente anterioare pozitive.) Si tot asa.

Totusi, pentru ce isi propune acest articol, e suficient sa ne concentram doar asupra componentelor fractiei: Recompensa si Efortul. Ele sunt cele mai importante si impreuna cu experientele anterioare, care ne influenteaza perceptia costurilor, dau directia generala in timp ce restul afecteaza doar manevrele punctuale, de moment. Motivatia = Recompensa/Efort Cu cat Recompensa este mai mare in raport cu Efortul, ea devine mai deziderabila si Motivatia creste. Cand Efortul este egal cu Recompensa, rezultatul va fi 1 - genul de lucruri pe care le facem fie din inertie, fie fara sa credem in ele. Iar cand Efortul este prea mare, rezultatul ecuatiei devine subunitar si Motivatia are de suferit.

Shut up and squat? Da, uite imediat, numa' sa termin gogoasa asta...

Devine evident atunci ca, pentru a ne creste motivatia si a beneficia de efectele ei pozitive, tot ce trebuie sa facem este sa umblam la cele doua variabile care o compun: - sa amplificam cat mai mult Beneficiile (mai exact perceptia lor, felul in care credem ca ne vor afecta viata, importanta lor pentru noi)


- sa optimizam cat mai mult Costurile (atat cele efective cat si cele aparente)

Si o sa le luam pe rand.


Intrebari existentiale


Punem mai mult suflet in actiuni atunci cand credem in ceea ce facem. E normal. Doar ca de multe ori ne trezim prinsi in vartejul vietii, facand lucrurile pe pilot automat, doar pentru ca le fac si ceilalti in jurul nostru sau pentru ca asta se asteapta lumea de la noi.


E de inteles lipsa motivatiei in aceste cazuri. Pentru a o regasi, devine necesar sa ne aliniem actiunile cu viziunea noastra despre lume si cu intentiile, visele si aspiratiile cele mai profunde pe care le avem. Insa pentru a putea face acest pas, e foarte important sa stim ce vrem cu adevarat si care sunt lucrurile cele ma importante pentru noi. Multa lume insa nu stie. Poate intuieste. Sau poate nu s-a gandit niciodata. Sau, daca a stiut la un moment dat, a uitat intre timp. Aici intervin introspectia si lucrul cu sine de care va ziceam la inceputul articolului: aveti nevoie de un pix, cateva foi de hartie, o camera linistita (eventual cu niste muzica chill, ca asta pe care o ascult eu acum, cand scriu randurile astea) si telefonul pe mute si departe de voi. Apoi incercati sa raspundeti, neaparat in ordine si in scris, la urmatoarele intrebari. Nu exista raspunsuri corecte sau gresite, tot ce trebuie sa faceti este sa sondati in adancul vostru pentru a va gasi adevarul personal.

1) Care e cauza existentei noastre? (Oamenii, omenirea in general.) Cum am ajuns aici? Motivul. E o intrebare deschisa si raspunsurile o pot lua in orice directie. Poate credeti ca ne-a facut Dumnezeu, poate ca ne-am dezvoltat din organisme mai simple, conform Teoriei evolutioniste a lui Darwin, poate credeti ca traim intr-o simulare sau cine mai stie ce. E o intrebare importanta pentru ca stabileste cadrul general pentru intrebarile urmatoare - nu o tratati cu superficialitate.

2) De ce existam? (Tot la nivel general, de omenire.) Vine in continuarea primei intrebari - acum, daca existam, care e scopul pentru care existam/am fost creati/am evoluat? Exista vreunul? Trebuie sa facem ceva anume, care sa ne valideze existenta? Avem vreo datorie fata de univers? 3) De ce m-am nascut eu? Care e sensul vietii mele? Aici deja devine mai personal. Si nu - "pentru ca tata a placut-o pe mama" nu se accepta ca raspuns. Nu scrie nicaieri ca trebuie sa ne conformam scopului general al vietii, desi tendinta de aliniere e probabil puternica. Chiar si asa, raspunsurile de la punctul anterior se pot particulariza. Avem vreo datorie fata de cineva - parinti, stramosi, societate? Sau poate fata de noi? Ar trebui sa facem ceva cu viata noastra pentru ca ea sa nu fie in van? (Asta presupunand ca exista optiuni viabile si liber arbitru.) etc

4) Cum ar arata o viata traita din plin?

Faceti abstractie de conditiile existente si construiti viata ideala, avand ca punct de plecare doar raspunsul dat la intrebarea anterioara. Imbogatiti-l. Adaugati-i detalii. 5) La sfarsitul vietii, cand voi privi in urma, cum as vrea sa vad ca am trait?

Aici construiti-va viata voastra ideala, versiunea care simtiti ca v-ar implini cel mai mult. Care v-ar face fericiti pe parcursul ei si care v-ar ajuta sa aveti cat mai putine regrete la final. Dar cum nu puteti schimba trecutul, folositi conditiile existente si locul in care va aflati acum ca punct de plecare.

6) Ce ar trebui sa fac ca sa am viata aceea? (Viata imaginata la punctul anterior) Definiti cateva directii majore in care ar trebuie sa actionati, incepand din momentul prezent.

In functie de ceea ce va doriti, sunt o gramada de directii in care puteti merge. Cariera, dragoste, schimbat lumea in bine. Nu tine totul de Fitness, bineinteles.


Dar poate ca veti gasi unele lucruri care tin de sanatate. Sau poate de dorinta de autodepasire pe toate planurile, inclusiv cel fizic.

La fel de bine, s-ar putea sa aflati ca sunteti niste hedonisti desavarsiti, a caror singura dorinta e sa-si traiasca viata cat mai intens, fara a se stresa inutil cu ce aduce ziua de maine, alegand intodeauna gratificarea imediata in defavoarea investitiilor in viitor si asumandu-si riscul de a se consuma prematur si a plati o nota de plata uriasa la final. Foarte bine. In acest caz tocmai v-ati gasit justificarea sa continuati sa traiti in excese si ati scapat de orice urma de vina. Felicitari!

Hedonism = curent filosofic potrivit caruia singurul scop in viata este placerea, iar cautarea si obtinerea ei devin manifestarile calauzitoare ale comportamentului.


In orice caz, ar trebui sa aveti de-acum o directie clara de urmat si toate actiunile care se aliniaza cu ea ar trebui sa vi se para mult mai importante si mai motivante. Totusi, nu e inca suficient pentru a va dezvolta o motivatie de neclintit.


Mai trebuie umblat putin si la costuri/efortul necesar. Pentru ca, presupunand ca vreti sa urcati bolovanul in varful muntelui, nimeni nu vrea sa fie Sisif si sa ii cada de fiecare data inapoi in cap, fara sa reuseasca sa ajunga vreodata in varf, unde sa aprinda focul si sa-i ciuguleasca vulturului inima.


Reducerea costurilor

Oricat de atragatoare este o recompensa, ea trebuie sa para si posibila. Ce se intampla de obicei cu multa lume, este ca vrea totul, dar nu face nimic pentru a il obtine. Asta partial si pentru ca nu crede cu adevarat ca il poate avea. (Intr-un fel e normal, pentru ca nimeni nu poate avea totul.) Folosind insa tehnicile de la punctul anterior, ar trebui sa nu mai vreti chiar totul, ci sa aveti niste obiective bine definite si care conteaza cu adevarat pentru voi. Ce a mai ramas acum, este sa le faceti sa para posibile sau chiar palpabile, pentru a capata curajul sa actionati in directia lor. Si pentru asta trebuie sa incepeti prin a alege unul dintre ele.


Da - doar unul! Cel mai important. Sau cel mai usor. Sau ala care ii va impresiona cel mai mult pe cei din jurul vostru, va oftica dusmanii, ii va zdrobi (psihic) si ii va face sa fuga din fata voastra... In fine, alegeti unul. Dati cu zarul daca e nevoie. (Iar daca cumva ati gasit mai mult de 6, reveniti la intrebarea cu acelasi numar, pentru ca ori ati intrat prea in detaliu, ori nu ati identificat corect directiile majore. In general ele nu ar trebui sa fie mai multe de 3 sau 4.)

Acum, ca l-ati ales, incepeti si va educati pe tema lui. Yup - daca credeati ca o sa fie usor si se rezolva in 2 zile, ati gresit site-ul. Incercati cateva pagini mai la dreapta, la Mama Omida, care face si desface, leaga si dezleaga si citeste-n palma si-n cafea. Atentie insa - in cafea doar daca e cu zahar. Asa ca cei care sunteti pe keto, v-ati ratat sansa - mai bine ramaneti aici. :'(


O tehnica des utilizata de crestere a Motivatiei este si atingerea obiectivelor intermediare. Descompunerea unei directii generale in pasi mai mici si completarea lor, beneficieaza, in plus fata de reducerea costurilor si de acest avantaj: cresterea locala a Motivatiei.

Revenind - educati-va: Ce implica sa il obtii? Ce trebuie sa stii? Exista capcane? Dar scurtaturi? Cum au facut altii care au ajuns acolo? Unde au gresit, daca a fost cazul?

Cititi articole, urmariti video-uri pe tema respectiva, vorbiti cu lumea - atat cu persoane care cauta acelasi lucru cat si cu persoane care l-au obtinut deja, cereti ajutor, apelati la coaching - adica incercati sa acumulati cat mai multa informatie pe tema respectiva, pentru ca, de regula, inactiunea/paralizia are ca motiv principal frica de necunoscut si de esec. Iar acumularea de informatie rezolva cel putin una din aceste frici. In acelasi timp, imediat cum aveti ceva informatie pe subiectul respectiv, incercati sa il descompuneti in etape, in pasi mai mici. Asta nu doar ca va face obiectivul final mai palpabil, dar va va creste si gradul lui de intelegere. Apoi luati prima etapa si incepeti sa actionati in directia ei. Eventual descompuneti-o in pasi si mai mici, daca in continuare e prea complexa. (Ce vreti sa va fac acum - e complicat sa ajungi in elita mondiala financiara... Nu puteati sa alegeti sa aveti (abdomenul) patratele, in loc?) Deci incepeti si actionati, zi de zi, putin cate putin, consistent si consecvent. Si nu va fie frica sa reveniti si sa imbunatatiti procesul sau sa redefiniti etapele, pe masura ce acumulati mai multa informatie relativ la subiect. Daca ati ales bine directia, faptul ca actionati intru implinirea ei ar trebui sa fie deja suficient ca sa va tina in priza si motivati. In plus, pe masura ce trece timpul si progresati si terminati etape, va veti creste si increderea in voi, va veti redefini ideile despre ce este sau nu posibil si va veti crea experientele anterioare pozitive care vor contribui si ele la cresterea motivatiei in ansamblu. Cu placere! Acum treceti la treaba. TLDR: Motivatia = Recompensa/Efort. Alegeti o Recompensa/directie care sa conteze cu adevarat pentru voi, apoi descompuneti-o in etape si educati-va despre ele, pentru a minimiza Efortul.

#motivatie #psihologie #obiective #directie #patratele #prajituri

650 afișări

Daca ti-a placut ce-ai citit pana acum si vrei sa nu ratezi urmatorul articol

(sau parti din el), aboneaza-te la Newsletter.

E rar.

Si COOL!